Proiect Nesupuși Fraudelor

Cum știi că-i o fraudă?

• Fraudatorii pretind deseori că sunt cadre militare aflate în străinătate sau chiar actori sau cântăreți celebri.
• Întâi, îți cer prietenia pe Facebook sau vor să te urmărească pe Instagram.
• Apoi, încearcă să-ți câștige încrederea. Îți pun multe întrebări, vor să știe totul despre tine: „Unde locuiești? Cum te simți? Ce venituri ai?”
• În final, fraudatorul își dă arama pe față: începe să-ți ceară bani, cadouri sau detaliile tale bancare.

Cum te aperi?

Cum te aperi? Nesupușii nu se lasă înduioșați de cuvinte frumoase, și nici păcăliți de fraudatori. Își dau seama imediat când ceva nu miroase a bine și în loc de „send”, apasă „block” în conversație.

Cum știi că-i o fraudă?

• De multe ori, escrocii vând produse care nici măcar nu există. Caută-le pe Google și s-ar putea să le găsești pe cele reale, cu prețul lor real. Ca să-ți câștige încrederea, pun în anunțuri și numele unor branduri populare.
• Fraudatorii pretind că lucrează pentru firme cunoscute și jură că au autorizații legale. Îți promit că și tu poți să câștigi sume incredibil de mari, în schimbul unei investiții mici de tot la început.
• Sfaturi de afaceri de la așa-ziși experți (de care n-ai auzit niciodată)? Începi cu o sumă mică, rămâi fără niciuna în cont.

Cum te aperi? Câștig fără muncă? Nesupușii știu că nu s-a inventat.

Spun „nu, mulțumesc” și merg mai departe. Nu dau click, nu-și dau datele, și strâmbă din nas la orice sună prea bine să fie adevărat.

• Apeluri cu investiții care-ți aduc câștiguri garantate? Spune „alo?” și închide telefonul.
• Verifică datele companiei. Dacă escrocii pretind că sunt o companie terță din România, de exemplu, poți să faci o verificare pe siteul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
• De câte ori în viață ți-a oferit cineva cu adevărat de succes, secretele unor investiții de milioane? Niciodată, nu? Așa credeam și noi.

Te uiți pe internet și vezi o celebritate care îți spune cum să te îmbogățești peste noapte. Ciudat, nu? Așa poate arăta o fraudă prin deepfake.

Escrocii folosesc inteligența artificială pentru a clona vocea sau imaginea unor oameni cunoscuți și apoi creează videoclipuri prin care promovează tot felul de escrocherii.

Cum te aperi?

• Nu-ți da datele personale, bancare sau de autentificare.
• Verifică întotdeauna adresa site-ului.
• Nu uita: Nesupușii nu dau click pe linkuri sau fișiere pe care le-au primit de la străini. Până la urmă, așa le zici și celor mici: „măi mamă, să nu stai de vorbă cu necunoscuți”.

Te sună banca. Doar că nu e chiar banca. Și asta pentru că îți cere date pe care n-ar trebui să le dai nimănui. Nici măcar nepoților.

Cum te aperi?

• Ceva pare ciudat? Închide apelul și sună înapoi la bancă. Verifică apelul cu orice instituție cu care pare că ai stat de vorbă.
• Ține-ți numărul cardului, CVC-ul și datele de autentificare pentru tine.
• Poliția, banca, BNR sau orice altă autoritate nu o să-ți niciodată să rezolvi situații urgente prin telefon.
• Îți sună telefonul, iar pe ecran apare numele băncii tale? Nu uita că escrocii pot să manipuleze numărul de telefon astfel încât să pară că apelul vine dintr-o sursă de încredere. Fii atent dacă interlocutorul încearcă să te sperie sau dacă-ți cere credențialele bancare.

Fraudele prin SMS pot să sune cam așa: „Contul tău bancar a fost blocat, click aici să-ți actualizezi datele”. Sau așa: „URGENT: ai primit o amendă. Plătește-o acum.” Scopul lor? Să te sperie și să-ți ia banii din cont.

Cum te aperi?

• Nesupușii știu să citească printre rânduri. Se uită atent la mesaj și văd dacă lipsesc diacritice, dacă are greșeli sau dacă pare scris de un robot.
• Nu te grăbești să-ți alegi legumele la cumpărături, așa că de ce te-ai grăbi să-ți trimiți datele unor străini? Dacă ceva sună urgent și alarmant, e un semn că ceva nu-i bine. Escrocii vor să te grăbească să iei decizii sub presiune.
• Banca nu o să-ți ceară niciodată să-ți instalezi programe de control la distanță și nici nu o să-ți trimită linkuri pentru actualizarea sau verificarea datelor.

Cum știi că-i o fraudă?

• Dai de greșeli gramaticale sau formulări foarte vagi.
• Adresările sunt muuult prea formale ca „Stimate client” sau „În atenția titularului de cont”.
• Adresele web nu sunt oficiale.

Cum te aperi?

• Nu aproba niciodată o tranzacție pe care nu ai făcut-o tu. Chiar dacă motivele din spate par reale, Nesupușii știu că banca nu le-ar cere niciodată asta.
• Nu intra în Home’Bank prin linkuri pe care le-ai primit pe mail sau SMS. Și nici nu instala aplicații care nu există în App Store sau Google Play.